Primul semestru 2025 a fost definit de o creștere fragilă, presiuni puternice pe finanțele publice și un climat politic dificil. În a doua parte a anului, succesul depinde de capacitatea autorităților de a implementa măsuri de consolidare fără a afecta excesiv consumul intern, dar și de continuarea absorbției fondurilor europene — singurele motoare capabile să stimuleze economia într-un moment în care cererea externă slăbește
1. Creșterea economică modestă și previziuni revizuite
Produsul Intern Brut (PIB) a consemnat o creștere timpurie redusă: în primul trimestru 2025, s-a înregistrat un avans de doar +0,3% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar pe sezoane ajustat, PIB-ul a stagnat (+0,0% q/q) .
Organizații precum OECD, Banca Mondială și Erste/ING au revizuit în scădere prognozele pentru întreaga anul 2025: între 1,2% și 1,5% conform OECD .
2. Plan de consolidare fiscală și deficit record
România rămâne cu cel mai ridicat deficit bugetar din UE, estimat la ~9,3% din PIB, iar autoritățile au propus consolidarea bugetară: reducerea deficitului la 7% în 2025 și sub 3% până în 2030 .
În ianuarie, Consiliul UE a aprobat planul de diminuare a deficitelor pe termen mediu, vital pentru accesarea fondurilor UE în valoare de peste 70 miliarde euro .
3. Politică fiscală și socială
Guvernul a impus înghețarea salariilor și pensiilor, tăieri de cheltuieli publice și îngrijorări privind ratingul de credit .
S-au planificat creșteri fiscale – TVA, accize, impozit pe dividende și pe cifra de afaceri bancară – pentru a reduce deficitul .
Aceste măsuri au provocat reacții: proteste de amploare, opoziție parlamentară (AUR) și posibilă moțiune de cenzură .
4. Stabilitatea macroeconomică sub presiune
Randamentele obligațiunilor de stat au crescut abrupt, investitorii neavând încredere în capacitatea autorităților de a gestiona deficitul .
Inflația rămâne ridicată (~5% medie S1 2025) și presiunea asupra dobânzilor se menține .
Rata șomajului a urcat la 5,8% în mai 2025, cauzată de slăbirea cererii și reducerea activităților industriale .
5. Investiții și absorbția fondurilor UE
Investițiile au fost singurul sector relativ robust în T1, +4,3% față de T1 2024, inclusiv cele din agricultură și construcții (+9,8%) .
Absorbția fondurilor UE a început să accelereze: în primul trimestru 2025 s-au încasat mai multe fonduri decât în întregul an 2024 .
România se află pe o traiectorie pentru a primi 2–3% din PIB anual prin RRF și buget multianual 2021–2027 .
6. Impact geopolitic și relații externe
Preluarea președinției României de Nicușor Dan (mai 2025) vine într-un context de inflație record în UE (~4,9%), avertismente privind intrarea în incapacitate de plată și discuții pentru creșterea cheltuielilor pentru apărare la 3,5% din PIB .
Intrarea completă în spațiul Schengen (de la 1 ianuarie 2025) a fost un factor economic major, facilitând mobilitatea și scăderea costurilor comerciale.
