ANALIZA: Eticheta mincinoasă – Adevărul din spatele practicilor înșelătoare de marketing alimentar
Ce nu ni se spune pe ambalaj
La prima vedere, o etichetă colorată cu mențiuni precum „natural”, „fără zahăr adăugat” sau „produs tradițional” poate convinge chiar și cel mai atent consumator. Dar câte dintre aceste afirmații sunt reale și câte sunt doar tactici de marketing atent calibrate pentru a induce în eroare? O investigație realizată pe piața produselor alimentare din România scoate la iveală o realitate îngrijorătoare: multe dintre produsele pe care le considerăm „sănătoase” sau „curate” sunt rezultatul unor strategii agresive și, adesea, înșelătoare de promovare.
Porții iluzorii și ambalaje înșelătoare
Un truc frecvent întâlnit este prezentarea valorilor nutriționale „pe porție”, în condițiile în care pachetul conține mai multe porții. Astfel, un baton cu 200 de calorii „pe porție” poate avea în realitate 400–500 calorii per baton. Ambalajul nu face însă această distincție clară.
Studiile efectuate de ONG-uri pentru protecția consumatorilor au arătat că 4 din 10 români cred că valorile afișate pe ambalaj se referă la întregul produs, nu la o fracție a acestuia.
Zahăr sub mască – Cum este ascuns sub denumiri diferite
Un alt exemplu de manipulare este fragmentarea zahărului în listele de ingrediente: în loc să apară primul, sub forma „zahăr”, acesta este împărțit în mai multe ingrediente (sirop de porumb, dextroză, maltoză, zaharoză etc.), astfel încât fiecare să pară nesemnificativ. În realitate, cantitatea totală de zahăr este deseori mai mare decât orice alt ingredient.
Exemplu: Un iaurt „fitness” cu 0% grăsime conține 18g de zahăr – aproape cât un pahar de suc.
Produsele „tradiționale” fabricate industrial
Eticheta „tradițional” atrage tot mai mulți consumatori în căutare de autenticitate. Totuși, multe astfel de produse sunt fabricate în serie, cu aditivi, coloranți și conservanți, în fabrici de mari dimensiuni. Certificarea ca produs tradițional nu implică automat lipsa procesării industriale, ci doar respectarea unor „rețete istorice” care pot fi modificate legal.
Caz investigat: Un „cozonac tradițional de casă” distribuit în supermarketuri a fost analizat de un laborator independent. Conținea margarină industrială, stabilizatori și conservanți, dar ambalajul sugera că ar fi fost făcut „în gospodărie”.
Lipsa transparenței și controalele rare
Surse din interiorul ANPC (Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului) confirmă că, în ciuda legislației europene, controalele privind etichetarea sunt rare, iar amenzile sunt mici în comparație cu profiturile generate din marketing înșelător.
„Producătorii știu că șansele de a fi prinși sunt mici, iar sancțiunile – suportabile. Este o problemă sistemică”, a declarat un fost inspector ANPC sub protecția anonimatului.
Ce putem face?
Consumatorii trebuie să devină mai conștienți și mai critici în fața promisiunilor de marketing. Citirea atentă a listei de ingrediente, evitarea produselor cu etichete ambigue și alegerea produselor certificate independent sunt doar câțiva pași. Dar, dincolo de responsabilitatea individuală, este nevoie de reforme legislative și controale mai riguroase.
