Black Friday în România: de la evenimentul anului la o promoție fără sfârșit care și-a pierdut magia
Îți mai amintești vremurile când Black Friday era literalmente o zi? O singură zi în care site-urile se prăbușeau, cozi virtuale de sute de mii de oameni așteptau să apese „Adaugă în coș”, iar televizorul era pornit pe stiri ca să vezi cine a dat startul primul. Era 2013, 2014, poate 2015. Atunci Black Friday chiar însemna ceva.
Astăzi, în 2025, Black Friday în România a devenit o glumă proastă pe care și-o spun comercianții între ei, iar consumatorii au învățat să râdă amar și să treacă mai departe.
Când a început să moară Black Friday românesc
Totul a pornat inocent. În 2016–2017, câțiva retaileri mai „deștepți” au zis: „De ce să facem reduceri doar vineri, dacă putem să le ținem și joi, și sâmbătă, și duminică?”. Apoi a venit „Black Weekend”. Apoi „Black Week”. Apoi „Black November”. Anul acesta, eMAG a început „Black Friday” pe 7 noiembrie și îl ține până pe 30 noiembrie. Altex a început pe 1 noiembrie. Fashion Days are „Black November” de la începutul lunii. Flanco are „reduceri pre-Black Friday”, „Black Friday propriu-zis” și „extindere Black Friday”.
Rezultatul? Nimeni nu mai știe când e de fapt Black Friday. Și, mai important, nimeni nu mai crede că reducerile din „ziua cea mare” sunt reale.
De ce durata ucide credibilitatea
Efectul „reducere permanentă
Când ai reduceri 30–70 % timp de 4 săptămâni, consumatorul nu mai simte urgența. „Dacă nu cumpăr azi, mai e mâine, poimâine, peste o săptămână tot la fel o să fie.” Adio FOMO (fear of missing out), bun venit indiferență.
Trucurile cu prețurile au devenit evidente
Toată lumea știe deja schema: în octombrie crești prețul cu 30–50 %, în noiembrie tai o linie peste el și pui „-50 %”. Când campania durează o lună, ai timp să verifici istoricul de prețuri pe site-uri ca pcgarage, price.ro sau chiar pe archive.org. Și când vezi că televizorul care acum e „redus de la 4.999 lei la 2.999 lei” a costat 2.799 lei în septembrie… încrederea moare.
Oboseala consumatorului
După trei săptămâni de mailuri, notificări push, reclame pe Facebook, Instagram, TikTok și YouTube cu „ULTIMA ȘANSĂ”, „NUMAI AZI”, „STOCURI LIMITATE”, oamenii pur și simplu dezactivează notificările și trec pe mute. Black Friday a devenit spam comercial instituționalizat.
Dovada că nu mai contează: cifrele vorbesc
În 2014, eMAG a avut 107.000 de comenzi într-o singură zi. Site-ul a căzut de mai multe ori. Era eveniment.
În 2023, eMAG a anunțat „peste 12,3 milioane de vizite în prima zi de Black Friday”… dar campania a durat 24 de zile. Media zilnică? Cam cât o zi normală de decembrie.
În 2024, Altex a anunțat „cel mai mare Black Friday din istorie”… dar a început pe 24 octombrie. Serios?
Chiar și ANPC a început să dea amenzi pentru practici înșelătoare, dar când toată lumea face la fel, amenda devine cost de marketing.
Ce ar salva Black Friday în România
Singura soluție ar fi o înțelegere între marii retaileri să revină la o singură zi sau maximum un weekend. Dar asta nu se va întâmpla niciodată, pentru că primul care „trage” mai devreme câștigă câteva procente de piață, iar ceilalți sunt obligați să-l urmeze.
Așa că vom continua să avem „Black November presented by Black Friday, cu pre-reduceri și post-reduceri, doar până la epuizarea stocului de marketing”.
Concluzie amară
Black Friday în România nu a murit pentru că oamenii nu mai vor reduceri. A murit pentru că a fost ucis de lăcomia de moment a comercianților care au crezut că pot păcăli consumatorul la infinit.
Astăzi, adevăratele reduceri bune apar în alte perioade: în ianuarie (când chiar vor să golească stocurile), în vară sau aleatoriu, când un retailer are nevoie reală de lichidități.
Black Friday? A devenit doar un cuvânt pe care îl folosesc magazinele ca să justifice niște reduceri mediocre întinse pe o lună întreagă.
Și noi, consumatorii, am învățat lecția: cel mai bun Black Friday e cel în care nu cumperi nimic.
