Datele din ultimii 10 ani confirmă că România nu este ocolită de schimbările climatice. Evoluția temperaturilor medii indică o tendință clară de încălzire, cu efecte multiple asupra societății și mediului. Este esențial ca autoritățile, comunitățile și cetățenii să adopte politici și practici durabile pentru a reduce impactul acestui fenomen global.
În ultimul deceniu, România a fost martora unor schimbări climatice tot mai vizibile, reflectate în creșterea temperaturilor medii anuale. Fenomenul este parte a unei tendințe globale de încălzire, dar impactul său la nivel național are implicații directe asupra agriculturii, sănătății publice, resurselor de apă și biodiversității.
- Tendințe generale: încălzire constantă
Potrivit datelor furnizate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), temperatura medie anuală în România a crescut cu aproximativ 0,5 – 1°C în ultimii 10 ani, comparativ cu media climatologică a perioadei 1961–1990. În unele zone din sudul și estul țării, creșterea a fost chiar mai accentuată.
Anul 2023 a fost unul dintre cei mai călduroși ani din istoria măsurătorilor meteorologice din România, cu o abatere termică pozitivă de peste 1,5°C față de media multianuală. De asemenea, anii 2019, 2020 și 2022 au înregistrat temperaturi peste normalul climatologic.
- Distribuția pe anotimpuri
Iernile au devenit mai blânde, cu mai puține zile de ger extrem și cu episoade frecvente de încălziri bruște. Ninsorile sunt mai rare și mai scurte.
Verile sunt din ce în ce mai fierbinți, cu valuri de căldură frecvente și temperaturi ce depășesc adesea 35°C în sudul țării.
Primăverile și toamnele sunt mai instabile, cu alternanțe bruște de temperatură și episoade extreme (ploi torențiale, grindină sau secetă prelungită).
- Zonele cele mai afectate
Sudul și sud-estul României (Câmpia Română, Dobrogea) au înregistrat cele mai mari creșteri ale temperaturilor, fiind și cele mai expuse fenomenelor extreme, precum seceta și valurile de căldură.
Munții Carpați au resimțit, de asemenea, modificări semnificative, în special prin reducerea duratei sezonului de zăpadă și topirea prematură a stratului nival.
- Impacturi asupra societății și mediului
Agricultura: Culturi precum grâul sau porumbul au fost afectate de secete frecvente și stres termic. În unele zone, a fost necesară schimbarea calendarului agricol sau a soiurilor cultivate.
Resursele de apă: Reducerea cantităților de zăpadă și creșterea evapotranspirației afectează rezervele de apă, în special în sezonul cald.
Sănătatea publică: Canicula favorizează apariția bolilor cardiovasculare, dar și a bolilor transmise de insecte (precum țânțarii).
Ecosisteme: Specii de plante și animale își schimbă arealul de răspândire, iar unele riscă dispariția.
- Prognoze pentru viitor
Conform scenariilor climatice ale Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC), România va continua să se confrunte cu o creștere a temperaturilor medii în următoarele decenii. Fără măsuri eficiente de adaptare și reducere a emisiilor, se estimează o creștere suplimentară de 2–3°C până la sfârșitul secolului.
